Deficitul de omega 3 si alimentatia omului modern

Acizii grasi omega 3 au fost descoperiti in anul 1970 in urma studierii dietei eschimosilor. S-a constatat ca acestia, desi aveau o alimentatie bogata in grasimi animale, nu sufereau de boli cardiovasculare tocmai datorita prezentei acizilor omega 3. Un risc scazut de afectini cardiovasculare se intalneste si la populatia mediteraneana care consuma, de asemenea, alimente bogate in acestia. In alimentatia omului modern se inregistreaza un deficit de omega 3 din cauza procesarii excesive a hranei.  
Acizii grasi omega 3  scad presiunea arteriala, frecventa cardiaca si agregarea plachetara.  Ei nu schimba semnificativ nivelul colesterolului, dar reduc nivelul trigliceridelor sangvine, factor de risc in aparitia bolilor cardiovasculare. Sunt recomandati in bolile inflamatorii pentru ca influenteaza pozitiv anumiti mediatori ai inflamatiei. Se pare ca au un rol important si in functionarea creierului, putand fi prescrisi ca tratament adjuvant in depresii, schizofrenii si alte tulburari psihice.
Organismul nu-i poate sintetiza si de aceea trebuie adusi prin hrana. Ii gasim in pestele gras oceanic (somon, ton, hering, sardine, macrou), algele marine, nuci si seminte, unele plante. Principalii acizi grasi omega 3 sunt ALA-acid alfa linolenic, EPA-acid eicosapentanoic si DHA-acid docosahexanoic. Semintele (in, canepa, rapita, dovleac), nucile si uleiurile obtinute din acestea furnizeaza ALA, in schimb uleiul de peste oceanic contine EPA si DHA.
EPA si DHA sunt considerati mai importanti in mentinerea sanatatii decat ALA. Desi in organism se poate converti ALA in EPA si DHA, randamentul de conversie nu este eficient, fiind necesare cantitati mari de ALA pentru a obtine necesarul de EPA si DHA.  Organizatia Mondiala a Sanatatii stabileste limite orientative in ceea ce priveste aportul zilnic de omega 3 astfel: intre 0,8 g si 1,8 g/zi de ALA si de la 0,3 g la 0,5 g/zi de EPA si DHA.
Cultivarea intensiva a plantelor precum porumbul, floarea soarelui si soia bogate in acizi omega 6 si folosirea uleiurilor rafinate obtinute din acestea la procesarea moderna a alimentelor au condus la cresterea periculoasa a raportului omega 6/omega 3. Raportul  ideal este de 3-5 omega 6 la un omega 3. In tarile puternic dezvoltate se inregistreaza valori mai mari, de peste 15 omega 6 la un omega 3. Biochimia organismului uman este obisnuita cu niveluri scazute ale acestui raport si are nevoie de timp pentru adaptare. 
Data fiind importanta acestui raport, el a devenit unul din criteriile de calitate a uleiului. Astfel cele mai bune uleiuri sunt considerate uleiul de rapita (canola), canepa si nuci cu un raport de omega 6 la omega 3 de 1.9 la uleiul de rapita, 3 la canepa si 4.2 la cel de nuci.  Uleiul de masline bogat in antioxidanti si acid oleic, chiar daca nu contine omega 3, este unul dintre cele mai sanatoase uleiuri.  Nutritionistii ne sfatuiesc sa variem sortimentele de ulei pentru ca astfel putem beneficia de o diversitate de nutrienti si sa limitam consumul uleiurilor bogate in omega 6 precum uleiul de floarea soarelui, porumb, soia, seminte de struguri si arahide. 
Pestii oceanici contin de 7 ori mai mult omega 3 decat omega 6. Desigur ca putem alege sa luam suplimente cu omega 3, dar este de preferat sa consumam peste bogat in seleniu si antioxidanti. 
Pentru o sanatate optima se recomanda 250-650 mg de omega 3 pe zi, pentru depresii si alte tulburari ale sistemului nervos 1000 mg/zi, pentru cei cu factor de risc pentru bolile cardiovasculare 2000 mg/zi, iar pentru maladiile inflamatorii circa 3000 mg/zi. Este bine sa fim atenti la calitatea suplimentelor cu omega 3 si sa alegem produse de la firme cunoscute pentru ca exista riscul ca pestele sa fie contaminat cu mercur, dioxina si alti poluanti din ocean. Normal ar fi ca o firma care se respecta sa elimine aceste substante daunatoare sanatatii, chiar in conditiile in care nu exista o legislatie in acest sens.
Pe piata romaneasca majoritatea suplimentelor cu omega 3 au o concentratie de 1000 mg ulei de peste ce furnizeaza 18% EPA si 12% DHA. Deci la 1000 mg ulei de peste avem 180 mg EPA si 120 mg DHA, adica 300 mg omega 3.
Persoanele carora le sunt administrate anticoagulante si doresc sa ia suplimente cu omega 3 trebuie sa solicite sfatul unui medic pentru ca omega 3 fluidizeaza sangele si exista riscul de sangerari. De asemenea, gravidele trebuie sa fie prudente deoarece vitamina A din uleiul de peste in doze mari poate provoca malformatii fetale.